Teatrul și afișul de teatru în Transilvania sfârșitului de secol XVIII – începutul secolului XX
DOI:
https://doi.org/10.46522/CT.2024.02.02Keywords:
teatrical poster, Age of Enlightenment, multiculturalism, The Library of the Romanian Academy of Cluj-Napoca, The National Theater of ClujAbstract
The Theatre and the Theatrical Poster in Transylvania from the Late 18th Century to the Early 20th Century
Between the end of the 18th century and the first two decades of the 20th century, theater posters in Transylvania experienced significant development under the influence of the Enlightenment and the typographic trends within the Habsburg Monarchy, and later the Austro-Hungarian Empire, which was undergoing a process of radical transformation. In the context of the ʻage of nations’, posters evolved from simple formats that provided only essential information about theater, opera, operetta, dance, circus, and entertainment performances to more elaborate designs that incorporated visual, heraldic, and decorative elements, as well as detailed information on the cast, sets, and more. Since the end of the 18th century, the Hungarian National Theater of Cluj has stood at the crossroads of Hungarian, Romanian, and German cultural influences, shaping the development of the performing arts in the Transcarpathian territories. The ideas of freedom, mass education, and national emancipation conveyed through the performances of Transylvanian theaters aligned with the imperatives of political order and loyalty to the monarchy. The collections of the Romanian Academy Library in Cluj hold an impressive archive of 2,029 theatrical posters from the period between 1793 and 1920, reflecting the evolution of theater and the historical and multicultural context of Transylvania.
References
Barițiu, George, „Thalia și Melpomena în Transilvania“, în Transilvania, anul III, nr. 11, 1 iunie 1870, pp. 131-133; nr. 12, 15 iunie 1870, pp. 142-144.
Breazu, Ion, „Contribuții la istoria teatrului românesc din Transilvania“, în Buletinul Universităților „V. Babeș“ și „Bolyai“, anul I, nr. 1-2, 1956, pp. 299-329.
Cernovodeanu, Dan, Evoluția armeriilor Țărilor Române de la apariția lor și până în zilele noastre (sec. XIII-XX), traducere din limba franceză: Livia Sîrbu, Brăila, Editura Brăilei / Editura Istros, 2005.
Cernovodeanu, Dan, Știința și arta heraldică în România, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1977.
Dogaru, Maria, Heraldica României, București Editura JIF, 1994.
Enyedi Sándor, „A kolozsvári magyar színészet hőskora“, în Magyar Könyvszemle, Budapest, Argumentum Kiadó, 1992, pp. 122-138.
Enyedi Sándor, A kolozsvári magyar színház és kiszállásai Erdélyben 1792-től 1849-ig, Kolozsvár, 1974.
Enyedi Sándor, Az erdélyi magyar színjátszás kezdetei: 1792-1821, Bukarest, Kriterion, 1972.
Enyedi Sándor, „Az Erdélyi nyelvmívelő társaság történetéből (17981801)“, în: Irodalomtörténeti Közlemények, nr. 3, 1993, pp. 679-693.
Enyedi Sándor, Rivalda nélkül: a határon túli magyar színjátszás kislexikona, Budapest, Teleki László Intézet, 1999.
Ferenczi Zoltán, A kolozsvári színészet és színház története, Kolozsvár, Ajtai K. Albert Könyvnyomdája, 1897.
Firczak, Gheorghe, „Aspecte ale iluminismului maghiar din Transilvania“, în Sargetia. Acta Musei Devensis, vol. XXI-XXIV, 1988-1991, pp. 753-774.
Firczak, Gheorghe, „Din viața și activitatea lui Gyarmathi Sámuel – iluminist transilvănean“, în Sargetia. Acta Musei Devensis, vol. XXVI-1, 1995-1996, pp. 593-609.
Firczak Gheorghe, Interferențe, convergențe și divergențe culturale româno-maghiare în Epoca Luminilor, Deva, Editura Călăuza, 2000.
Hont Ferenc, Magyar színháztörténet, Budapest, Gondolat Kiadó, 1962 (http://vmek.oszk.hu/02000/02065/htm).
Jancsó Elemér, A felvilágosodástól a romantikáig, Bukarest, Irodalmi Könyvkiadó, 1966.
Jancsó Elemér, A magyar szabadkömüvesség irodalmi és müvelödéstörténeti szerepe a XVlll-ik században, Cluj, Kiadja az „Ady Endre társasag“, 1936.
Janovics Jenő, A Farkas-utcai színház. 1821–1905, Budapest, Editura Singer, 1941.
Kolozsvár magyar színháza: ezerhétszázkilencvenkettő – ezerkilencszákilencvenkettő, Kolozsvár, Editura Gloria, 1992.
Kőváry Lászó, Erdély történelme (Istoria Transilvaniei), vol. VI, Kolozsvár, 1866.
Marc, Dorel, „Theories on the construction and re-construction of Transilvanian cultural identity“, în Brukenthal. Acata Musei, vol.
VII, nr. 1, 2012, pp. 191-202.
Meyer, Franz Sales, Ornamentica. O gramatică a formelor decorative, vol. I-II, traducere și cuvânt înainte de Radu Florescu, București, Editura Meridiane, 1988.
Micu, Samuil, Istoria şi lucrurile și întâmplările românilor, vol. I, ediție critică de Ioan Chindriș și Niculina Iacob, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2018.
Neumann, Victor, „Iluminismul transilvănean: ecouri europene și aspirații intelectuale locale“, în Analele Banatului, serie nouă, „Arheologie – Istorie“, vol. XXI, 2013, pp. 381-388.
Okey, Robin, The Habsburg Monarchy (c. 1765-1918). From
Enlightenment to Eclipse, New York, St. Martin’s Press, 2001.
Perényi József, Dugonics András Triummusa. Adalékok az iskoladráma történetéhez (Triumful lui Dugonics András. Contribuții la istoria dramei școlare), Veszprém, Tipografia Eparhială, 1911.
Popa, Liliana, Oameni şi cărţi în Sibiul de altădată. Tipografi şi tiparmiţe, bibliofili şi biblioteci, librari şi librării în mărturii documentare, Sibiu/Bonn, Editura Schiller, 2010.
Rady, Martyn, Habsburgii. Ambiția de a stăpâni lumea, traducere din limba engleză de Lia Decei, prefață de Matei Cazacu, București, Editura Corint, 2023.
Sturza-Săucești, Marcel, Heraldica. Tratat tehnic, București, Editura științifică, 1974.
Székely György, Kerényi Ferenc (Eds.), Magyar színháztörténet.1790–1873, vol.1., Budapest, Editura Akadémiai, 1990.
Szemkovics, Laurențiu-Ștefan; Dogaru, Maria, Tezaur sfragistic românesc. I. Sigiliile emise de cancelaria domnească a Țării Românești (1390-1856), București, Editura Ars Docendi, 2006.
Vasiniuc, Tiberius, „Începuturile teatrului românesc în Transilvania. A doua jumătate a secolului al XVIII-lea“, în Cercetări teatrale, nr. 2, 2020, pp. 15-32.
Vahot Imre, Magyar Thalia (Thalia maghiară), Pest, 1853.
Zakariás Erzsébet, „Készül a kolozsvári színház teljesnek tekinthető játékrendje“, în Jatekter, 2013, pp. 35-43.
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.
This work is licensed under a CC BY Creative Commons Attribution 4.0 International License, which permits any use, reproduction, distribution, self-archiving and citation of the work as long as the authors are credited. The complete bibliographical data of Theatrical Research Journal must also be indicated, which you can find in the How to cite section on this page. If possible, please also place a link leading to the original publication.
Copyright of the paper belongs to the author(s).
