Portraitures scéniques et photographiques dans le drame de Naguib Mahfouz
DOI:
https://doi.org/10.46522/CT.2026.01.10Cuvinte cheie:
interdisciplinarity, posture, image generation, photography, playsRezumat
Scenic and Photographic Portraitures in Naguib Mahfouz’s Drama
Naguib Mahfouz is one of the pioneers of modern Arabic literature whose literary career encompassed both fiction and drama. This study proposes a photographic approach to Mahfouz’s dramatic writing by employing concepts derived from visual technologies, including focal length, composition, lens selection, and camera angles. Through this interdisciplinary perspective, theatrical characters are examined as visual elements within a photographic composition, bridging the gap between the dramatic text and its stage representation. Mahfouz’s plays, characterized by a rich symbolic structure, invite a visual reading in which light, shadow, framing, and movement interact with dramatic meaning. Applying AI-powered image generation tools alongside photographic techniques offers new possibilities for visualizing and recreating dramatic situations. This approach transforms textual elements into visual compositions inspired by photographic aesthetics, allowing dramatic narration to be reconsidered as a series of visual frames that reveal power relations, individual postures, and the tension between individual and collective.
Referințe
"Académie Française, 2024, « Portrait », Dictionnaire de l’Académie française, 9e éd., en ligne : https://www.dictionnaire-academie.fr/article/A9P3555, consulté le 23 juillet 2025.
Abdelwahab, Engy, 2020, « Intaṣarnā wa-inhazama al-masraḥ... [Nous avons gagné et le théâtre a perdu… Pourquoi le théâtre égyptien s’est-il éloigné des causes nationales après la victoire d’Octobre ?] », Al-Masry Al-Youm, 6 octobre 2020, en ligne : https://www.almasryalyoum.com/news/details/2056391, consulté le 24 août 2025.
Ahmed, Nasser, 2023, « Naguib Mahfouz Mo’alefan masraheyyan [Naguib Mahfouz, dramaturge] », Al-Mégala Alarabeyah / La Revue arabe, no 564, en ligne : https://www.arabicmagazine.net/Arabic/ArticleDetails.aspx?id=9465, consulté le 27 juillet 2025.
Bretonnière, Bernard, 2000, Petit dictionnaire de théâtre : citations, Paris : Éditions Théâtrales.
Camus, Albert, 1942, Le Mythe de Sisyphe, Paris : Gallimard.
Comets, Arthur, 2025, « Comment rédiger un prompt d’image IA ? », MerciApp, en ligne : https://www.merci-app.com/article/comment-rediger-un-prompt-dimage-ia, consulté le 2 janvier 2026.
Dalmas, Franck, 2022, « Errance existentielle, mémoire du corps et langage primordial dans N’zid de Malika Mokeddem », Quêtes littéraires, no 12, pp. 161-173, DOI : 10.31743/ql.14875, en ligne : https://journals.openedition.org/ql/655, consulté le 27 juillet 2025.
Fouad, Amany, 2023, « Hazīmat 1967 wa taḥawwulāt al-shakhṣīya al-miṣrīya wa al-ʿarabīya [La défaite de 1967 et les transformations de la personnalité égyptienne et arabe] », Al-Masry Al-Youm, 3 mars 2023, en ligne : https://www.almasryalyoum.com/news/details/2832124, consulté le 30 juillet 2025.
Foucault, Michel, 1993 [1975], Surveiller et punir. Naissance de la prison, Paris : Gallimard.
Google. (2026). Gemini (version 1.5 Pro) [Modèle d’intelligence artificielle], en ligne : https://gemini.google.com, consulté le 6 octobre 2025.
Lakhdar Barka, Sidi Mohamed, 2009, « La métaphore camusienne : paradigme de l’étrangeté », Insaniyat. Revue algérienne d’anthropologie et de sciences sociales, vol. 13, no 43, pp. 27-40, DOI : 10.4000/insaniyat.763, en ligne : http://journals.openedition.org/insaniyat/763, consulté le 2 août 2025.
Larmagnac-Matheron, Octave, 2025, « Intelligence artificielle : qu’est-ce qu’un “prompt” ? », Philosophie Magazine, en ligne : https://www.philomag.com/articles/intelligence-artificielle-quest-ce-quun-prompt, consulté le 5 décembre 2025.
Mahfouz, Naguib, 2006, Al-Masraḥiyyāt [Les Pièces], Le Caire : Dar Al-Shorouk.
Mahfouz, Naguib, 2025, Projet à débattre, éd. bilingue franco-roumaine par Tarik Abou Soughaire (trad.), Târgu-Mureș : UArtPress.
Pavis, Patrice, 2019, Dictionnaire du théâtre, 4e éd. augmentée, Malakoff : Armand Colin.
Sartre, Jean-Paul, 1946, L’existentialisme est un humanisme, Paris : Nagel.
Ubersfeld, Anne, 1996, Lire le théâtre II. L’École du spectateur, Paris : Belin.
Vauday, Patrick, 2006, La Matière des images. Poétique et esthétique, Paris : L’Harmattan.
Willems, Denis, 2014, « Histoire de la lumière de scène », ATPS Scénographies, 29 septembre 2014, en ligne : https://atpssceno2.wixsite.com/atpsscenographies/single-post/2014/09/29/histoire-de-la-lumi%C3%A8re-de-sc%C3%A8ne-denis-willems, consulté le 24 août 2025."
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.

Articolul este publicat sub o licență CC BY Creative Commons Attribution 4.0 International License,care permite reproducerea, distribuirea, arhivarea și citarea sa cu condiția să menționați autorii. Este obligatorie referința completă către articol care se găsește în rubrica Exemple de citare de pe această pagină. Dacă e posibil, vă rugăm adăugați și link-ul către acest site. Drepturile de copyright aparțin autorilor.
