Arhetip şi sinteză în „4 Suite bihorene” de Tudor Jarda

Authors

  • Evanthia Maria Marta University of Oradea

Keywords:

Tudor Jarda; archetype; Romanian folklore; choral creation; style

Abstract

Archetype and Synthesis in Tudor Jarda’s “4 Suites from Bihor Region”

The name of composer Tudor Jarda (11 February 1922 – 13 August 2007) is associated primarily with his choral creation of folkloric origin, frequently addressed conductors of professional and amateur choirs, thanks to the qualities that it has: beauty, attractiveness and, not least, accessibility. Joining the series of Transylvanian musicians, Tudor Jarda highlighted, in a well-defined style, archetypal folk music formulas taken from many Romanian areas: Bistriţa-Năsăud, Bihor, Maramureş, Hunedoara, and Banat. We refer herein to the paradigm of the 4 Suites from Bihor Region, in which the archetypal coordinates folklore in this part of Bihor: the triton of the characteristic Lydian mode, melodic and rhythmic constructs of autochthonous dances and folk musical genres constitute evolutionary germs of the musical discourse, polyphonic enriched by classical methods, skillfully mastered and adapted to ensure a specific sonority. There is a distance in over 4 decades between the composition of the first 3 suites (1957/1957/1958) and the last one assumed to be completed around 2000). Composer maintains a constant in electing the architectural and expressive solutions, primarily characterized by clarity of harmonic structures, methods of dynamics, and also creating a synthesis in the organization of musical discourse.

References

COMIŞEL, Emilia, 1967. Folclor muzical, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.

COSMA, Viorel, 2001. Muzicieni din România - Lexicon bio-bibliografic, Bucureşti: Editura Muzi-cală.

DAVID, Gheorghe, 2002. Antologie corală – muzică religioasă şi cultă, Oradea: Editura Imprimeriei de Vest

GAL, Anamaria, 2008. Maria Haiduc, Doamnă a cântecului popular românesc. Lucrare de licență. Universitatea din Oradea, Facultatea de Muzică [în arhiva personală a conf.univ.dr. Zorica Ma-ria Pitic, coordonator ştiinţific al lucrării].

HAIDUC, Maria, 2003: Cântecele mele, Editura „Maria”, Oradea.

ILOC, Ovidiu, 2009. Pentatonia – matrice conceptuală în „Suita I bihoreană”. În vol. Interculturalitate în viaţa artistică bihoreană, Oradea, Editura Universităţii din Oradea – p. 89-96.

JARDA, Tudor, 2001. 4 Suite bihorene – Ediţie îngrijită de Felicia Man – Universitatea din Oradea.

JARDA, Tudor, 2003. Armonia modală cu aplicaţii la cântecul popular românesc, Cluj-Napoca: Edi-tura MediaMusica.

MERCEAN-ŢÂRC, Mirela, 2007. Articularea formei în simfoniile compozitorilor clujeni – compuse în cea de-a doua jumătate a secolului XX, Oradea: Editura Universităţii din Oradea.

MÎRZA, Traian, 1974. Folclor muzical din Bihor, Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozito-rilor.

POPOVICI, Doru, 1970. Muzica românească contemporană, Bucureşti: Editura Albatros.

PREJA, Ramona, 2011. Artă pentru o viaţă TUDOR JARDA: Tradiţie şi contemporaneitate, Oradea: Editura Universităţii din Oradea.

VANCEA, Zeno, 1978. Creaţia muzicală românească – sec. XIX-XX, Bucureşti: Editura Muzicală.

Published

2019-12-11

How to Cite

Marta, E. M. (2019) “Arhetip şi sinteză în „4 Suite bihorene” de Tudor Jarda”, Symbolon, 19, pp. 74–92. Available at: http://uartpress.ro/journals/index.php/symbolon/article/view/39 (Accessed: 16 April 2024).