Kényelmetlen színház. A politikai tartalomtól az észlelés politikájáig

Teatru incomod. De la conținutul politic la politica percepției
Teatrul incomod – titlul cărții este o metaforă creată din dorința autorului de a captura spectacolele contemporane care își induc spectatorul în criză de identitate. Cartea confruntă teatrul contemporan maghiar și român cu definiția politicului, articulată de teatrologul german Hans-Thies Lehman: „Politica teatrului este politica percepției. (…) Ceea ce poate fi numit și estetica responsabilității.” (Lehmann 2009:224). Pe lângă Lehmann și Erika Fischer-Lichte, filozofii Hans-Georg Gadamer, Jacques Rancière și Alain Badiou oferă cei mai importanți piloni în analiza spectacolelor aflate în atenția autorului. Investigațiile teoretice ale gânditorilor menționați sunt puse în dialog cu capitole din istoria teatrului din secolul XX.: teatrul politic practicat de Erwin Piscator, respectiv Bertolt Brecht, și supravegherea și cenzura din perioada comunistă, respectiv răspunsul artei la aceste amenințări. Studiul de caz realizat despre procesele verbale ale discuțiilor de după repetițiile generale ai Teatrului Maghiar de Stat din Sfântu-Gheorghe, din anii șaizeci, șaptezeci și optzeci, aduce la suprafață documente și corelații necunoscute până acum. Analizele spectacologice contemporane includ primul spectacol care a tematizat conviețuirea maghiar-român cu participarea actorilor maghiari și români, 20/20, de Gianina Cărbunariu, producție în care autorul cărții a lucrat ca asistent dramaturg și traducător.