Devised színházi törekvések az ezredforduló utani erdélyi

Aspirații devised la început de mileniu în mișcarea teatrală maghiară din Transilvania

A fost nevoie de mai bine de trei decenii pentru ca în practica teatrului maghiar din România să apară noi stiluri, forme și genuri teatrale, care sparg ierarhia teatrală tradițională (text-regizor-actor), îndrăznesc să folosească spații din afara teatrului, implică publicul în procesul de creație și îl obligă să privească arta teatrală dintr-o altă perspectivă.

Cartea examinează spectacolele teatrale complexe de la începutul noului mileniu, din ultimii douăzeci de ani, care au fost create parțial sau în întregime prin metode de teatru devised în cadrul unor proiectele teatrale maghiare din România, și mă întreb, de asemenea, în ce măsură este posibilă ieșirea din regulile culturale și din cadrul teatral acceptat de consensul social: cum sunt primite aceste experimente de către instituțiile teatrale, public și critici?

Fără îndoială că după trecerea mileniului au existat și există o serie de eforturi în viața teatrală maghiară din Transilvania, atât în interiorul cât și în afara cadrului instituțional, care au încercat să depășească concepția logocentrică și centrată pe autoritatea regizorală a spectacolului de teatru, tipică teatrului oficial (teatrul de piatră)^[1], în a căror creație actorii au participat ca și co-creatori ai spectacolului, și nu doar ca executanți ai ideilor regizorului. Intenționez să evaluez, să documentez și să analizez succesul acestor încercări și măsura în care acestea au întruchipat conceptele teatrului de tip devised, analizând spectacole individuale.

Sunt absolventă de actorie și am participat eu însămi la crearea spectacolelor și proiectelor analizate în cea de-a doua parte a tezei mele, în calitate de creator cu drepturi depline, așa că am încercat să arăt și aspecte ale acestor procese pe care cei care nu au făcut parte din echipa de creație nu le-au putut vedea la fel de mult. Obiectivul meu principal a fost de a cerceta câteva proiecte exemplare de teatru maghiar din România din ultimii douăzeci de ani, care au deviat de la concepția logocentrică și regizorală-autoritară a teatrului, în afara și în interiorul structurilor instituționale, pe baza experienței personale, dar și înarmat cu metode actuale și pe baza literaturii teoretice și științifice relevante.

Toate aceste fenomene sunt descrise și analizate în disertația mea prin intermediul conceptelor teatrale folosite în metoda teatrului de tip devised. Scopul meu este să demonstrez că aceste spectacole pe care le-am evidențiat, care se îndepărtează de modelul teatral logocentric și regizoral-autoritar și sunt create într-un spațiu neconvențional, își asumă un rol de pionierat, sunt valoroase și contribuie la actualizarea teatrului maghiar din România prin tendințele teatrale vest-europene pe care le-am ratat inițial din motive istorice și politice.