Muzica din Transilvania: separatism etnic sau interculturalism? Fapte și interpretări preliminare

Auteurs

  • Elena Maria Șorban National Music Academy “Gheorghe Dima”

Mots-clés :

traditions

Résumé

Transylvanian Art Music (1910-2010): Ethnical Separatism or Interculturalism? Facts and Interpretations
"As a cultural-geographical term, “Transylvania” includes the intra-Carpathian area as well as the historical surrounding territories of Banat, Crișana, Oaș, Maramureș. The term “traditions” comprises the folkloric heritage of Romanian, Hungarian, Saxon, Jew, Armenian, and Gypsy inhabitants, as well as church music and early art music (Bakfark, Tinódi, Hoffgreff, Căianu etc.).
Between 1910 and 2010, aside national and cosmopolitan art music, it is noticeable a “musical regionalism” with ethnic crossovers, determined by psycho-sociological factors.
Conclusions:
a. Intercultural adoptions of folkloric traditions were mostly influenced by the assimilation of the dominant Hungarian and (after 1918) Romanian culture.
b. Influential inter-ethnic adoptions come from modern writers: Blaga (Eisikovits, Jodál, Terényi), Arghezi (Jodál, Eisikovits, Kurtág), Sorescu (Eisikovits, Vermesy, Türk), respectively Ady (Bretan, Eisikovits, E. Cuteanu, Țăranu), Weöres (Eisikovits, Ligeti). Composers also made settings of lyrics by regional or local poets – e.g., the songs by Bretan represent a veritable anthology of Romanian, Hungarian and Jewish poets from Cluj.
c. An influence of modern art, what might be termed the” Brâncuși-effect” on music (works by Ligeti, Olah, Terényi, Fátyol, Iranyi).
d. The inspiration of regional early music, also with ethnic crossovers, such as by Toduță (from Bakfark), Terényi (from Honterus, Bakfark).
e. Works of Romanian composers dedicated to Bartók (Drăgoi, Țăranu), and one of a Hungarian composers, to Enescu (Olah).
f. The two-way exchange (transmitting and receiving) of Romanian, Hungarian, Saxon, Jewish, and Armenian traditions contrast with the purely emissive nature of the Gipsy tradition."

Références

Notă: nu sunt cuprinse partiturile.

*** Codex Caioni, 1993. Eds. Saviana Diamandi – Ágnes Papp, facsimile and transcriptions, 3 vols., Bucureşti– Budapest: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România – MTA Zenetudományi Intézet

ANGI, Ștefan, 2008. Fotografii la minut din atelierele compozitorilor clujeni [studii, eseuri, cronici – 2005-2007], Cluj-Napoca: Arpeggione.

ANGI, Ștefan, 2011. Site de in. Scrieri despre muzică [studii, eseuri, cronici], Cluj-Napoca: MediaMusica.

BADEA-CONSTANTINIU, Otilia, 2015. Rolul muzicii culte românești în construirea identității naționale a românilor din Transilvania și Banat (1870-1940), teză de doctorat, Cluj-Napoca: Universitatea „Babeş-Bolyai”.

BARTÓK, Béla, Harvard Lectures (1943). Béla Bartók’s Essays, edited by Benjamin Suchoff, 1976. London: Faber & Faber.

BĂLAȘA-MARIAN, Marin, 2003. Transilvania și competiția naționalismelor. În Studii și materiale de antropologie muzicală, București: Editura Muzicală, p. 203-220.

COCA, Gabriela, 2008. Ede Terényi – The Retrospective of Five Decades of Creation. Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Musica, nr. 1, p. 3-38.

COSMA, Octavian Lazăr, Universul muzicii românești – Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (1920-1995), 1995. București: Editura Muzicală.

COSMA, Octavian Lazăr, 2018. Pagini de istoria muzicii românești. I. Cristalizări. II. Afirmări, București: Editura Academiei.

COSMA, Viorel, 1989-2016. Muzicieni din România, 10 vol., București: Editura Muzicală.

LÁSZLÓ, Ferenc, 1989. Klavír és koboz. Tények, értelmezések és föltevések Liszt Ferenc1846-47-es hangversenyútjával kapcsolatban, Bukarest: Kriterion.

LÁSZLÓ, Francisc, 1991. Wallachische Melodie. O melodie populară românească de joc în creația lui Franz Liszt. Muzica, 2/1991, p. 125-146

LÁSZLÓ, Francisc, 1995. Béla Bartók și lumea noastră. Așa cum a fost, Cluj-Napoca: Dacia.

LÁSZLÓ, Francisc, 2003. Béla Bartók și muzica populară a românilor din Banat și Transilvania, Cluj-Napoca: Eikon.

LISZT, Franz, 1859. Țiganii și muzica lor din Ungaria, în: Pagini ro¬man¬tice, București: Editura Muzicală, 1985.

MOGOȘAN, Iulia, 2019. Repere românești în creația lui György Kurtág, Cluj-Napoca: Risoprint.

NAGY, Imola Katalin, 2014. Transylvanianism as Identity Discurse. Acta Universitatis Sapientiae. Philologica 6 (3), p. 317-333.

NEGREA, Marțian, [1941]. Un compozitor român din secolul al XVII-lea: Ioan Căianu (1629-1687), Craiova: Scrisul Românesc.

NÉMETH G. István, 2007. […]“constant sources of experience and tension” – Bartók’s Influence on Transylvanian Composers. Studia Musicologica 48, Budapest, p. 171-182

POPESCU, Mihai, 1979, 1981, 1983. Repertoriul general al creației muzicale românești, vol. I, Creația simfonică, vocal-simfonică, concertantă, de operă; vol. II. Creația camerală; Supliment, București: Editura Muzicală.

SANDU-DEDIU, Valentina, 2002. Muzica românească între 1944-2000, București: Editura Muzicală, 2002.

ȘORBAN, Elena Maria, 2016. Transylvanian Art Music – Traditions Reflected by Contemporary Composers. An Introduction, [studiu în curs de publicare]. International Musicological Conference ”Old Is New”, Lisbon.

Stan, Constantin-Tufan, 2009. György Kurtág. Reîntoarcerea la matricea spirituală, Cluj-Napoca: MediaMusica.

ȚIPLEA-TEMEȘ, Bianca, 2012. Where Two Worlds Meet: Ligeti and Romanian Folk Music. Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Musica, 2, p. 85-98.

VANCEA, Zeno, 1968; 1979. Creația muzicală românească în secolele XIX-XX, vol. 1; vol. 2, București: Editura Muzicală.

ZACIU, Mircea, 1996. Ca o imensă scenă, Transilvania…, București: Editura Fundației Culturale Române.

Téléchargements

Publiée

2020-12-29

Comment citer

Șorban, E. M. . (2020) « Muzica din Transilvania: separatism etnic sau interculturalism? Fapte și interpretări preliminare », Symbolon, 20, p. 5–15. Disponible sur: http://uartpress.ro/journals/index.php/symbolon/article/view/305 (Consulté le: 22 décembre 2024).

Numéro

Rubrique

Articles